Unión Europea y el perfil constitucional de su tribunal

Resum

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT REDACTAT IN LIMBA ROMANA Cu data de 9 de mai 1950 a inceput un nou capitol in istoria Europei, care a coincis cu propunerea de formare a unei Comunitati Economice Europene - proiect la care erau invitate toate Statele care doreau sa se alature. In acest proiect, inca de la inceput s-a tinut cont de necesitatea de a conta pe o institutie la nivel judecatoresc, intrucat la fel ca in sistemele juridice nationale interne, in cadrul european de asemenea este necesar un sistem de control juridic in ceea ce priveste resprectarea Dreptului European. Asadar, in grupul de institutii ale Uniunii Europene, un loc important il ocupa inca de la inceput Tribunalul de Justitie al Uniunii Europene (TJUE). Aceasta institutie judecatoreasca are recunoscuta atributia de a garanta Acquis ¿ ul Communitaire in ceea ce priveste corecta interpretare jurídica, respectarea si aducerea sa la indeplinire. Tribunalul de Justitie al UE este dotat atat de aspecte de o profunda originalitate cat si de anumite caracteristici care corespund Curtilor Constitutionale ale Statelor membre, ceea ce a trezit interesul cercetatorilor academici dar in acelasi timp a si condus la diferite dispute academice. Acesta este motivul pentru care la randul nostru am hotarat sa fixam scopul tezei noastre de doctorat in examinarea cu atentie a aspectelor constitutionale, amploarea si implicatiile acestora, asa cum in aparenta similitudine a Tribunalului de la UE cu Tribunalul Constitutional Spaniol si Curtea Constitutionala a Romaniei. In doctrina de specialitate se afirma ca este foarte cunoscut faptul ca TJUE a stiut sa puna in practica atributiile care i-au fost recunoscute asa incat a reusit sa impuna o metodologie interpretativa uniforma a noului sistem juridic pe toata cuprinderea teritoriului care formeaza Uniunea Europeana, reusind de asemenea sa definesca legatura jurídica intre acesta si sistemul juridic a Statelor membre. Toate aceste aspecte ne-au condus la necesitatea de a pune in vedere cum s-a ajuns la coinciderea a ceea ce se poate denumi constitutionalizare cu ceea ce implica expansiunea, fiind alese probabil tehnici si modele constitutionale nu intru totul adecvate, mai mult de atat, se considera ca nu erau unicele care ar fi putut fi alese. Rezultatul a fost izbucnirea unei extinse dicutii la nivel academic care s-a intins de-a lungul anilor centrandu-se pe expresiile folosite de TJUE, referindu-se la Tratate constitutive ca fiind Carta Magna, Constitutie etc., incercand sa se interpreteze mesajul pe care ar fi dorit sa-l transmita Tribunalul. De asemenea, de-a lungul timpului s-au cautat similitudini intre Tratatele constitutive ale Uniunii Europene si Constitutiile Statelor membre, intre rolul TJUE si cel al Tribunalelor Constitutionale nationale. Plecand de la aceasta dezbatere academica care s-a centrat in cautarea unei definitii clare a ceea ce este Uniunea Europeana, a sistemului sau juridic, si de altfel a statutului juridic ce i-ar putea fi recunoscut TJUE, ne-a incurajat sa cautam si noi la randul nostru un raspuns clar in aceasta ordine de idei, centrandu-ne pe o intrebare fundamentala: este TJUE un Tribunal Constitutional? De-a lungul cercetarii noastre am intalnit opinii ale autorilor de specialitate care considera ca in lipsa existentei un Stat nu exista o Constitutie si prin urmare, este imposibila existenta unui suprem si ultim arbitru in ceea ce priveste garantarea respectarii acesteia. Datorita acestui aspect, am decis sa punem in evidenta criticile doctrinare cu privire la natura juridica a UE, daca aceasta a fost sau daca este perceputa ca un posibil viitor super stat, daca este sau nu dotata de o Constitutie in sensul traditional al cuvantului, si implicit de existenta unui Tribunal Cosntitutional. Pentru a-i oferii cititorului o mai buna intelegere, in ceea ce priveste structura tezei noastre am optat sa o impartim in cinci parti. In prima parte, denumita ¿Unión Europea, non nominatus¿, am considerat ca fiind necesara introducerea in traiectoria proiectului a ceea este este azi Uniunea Europeana. In acesta parte a tezei, cititorul este invitat sa patrunda in lumea mistica a dezbaterii academice care se centreaza in a fi sau a nu fi UE un proiect cu un viitor federal. In cea de-a doua parte a tezei noastre, se trateaza tema existentei sau a non existentei une Constitutii la nivel UE. Am ales titulul ¿Constitución: Alter Ego¿ in ideea de a-i dezvaluii cititorului ca ne vom centra pe analiza identitatii constitutionale al EU-lui/ Ego y al CELALAT/ Alter ¿ o reflectie al EU-lui, dar ALTUL. In ceea ce priveste primul capitol al celei de-a doua parti a tezei nosatre, am optat pentru titlul ¿Constitución: la misma palabra diferentes sentidos¿, intrucat aspectul principal analalizat consta in dimensiunea interpretarii juridice a cuvantului ¿Constitutie¿, cuvant utilizat in jusrisprudenta TJUE pentru a face refererie la Tratatele constitutive. Ceea ce, asa cum am afirmat la inceput, a deschis o indelungata dezbatere academica. Asadar, in cea de-a doua parte am analizat opiniile in pro si in contra existentei unei Constitutii nerecunoscute in mod expres in cadrul UE si am analizat de asemenea atat aspectele de natura constitutionala al sistemului juridic supranational cat si aspectele care demonstreaza unicitatea acestui model juridic. Cea de-a treia parte intitulata ¿TJUE ¿ Qui Iudices¿ trateaza in mod special noutatile introduse de Tratatul de la Lisabona si in acesta parte am dezvoltat cercetarea in ceea ce priveste identitatea jurídica a Tribunalului, in cea ce priveste statutul membrilor sai si modul de functionare a institutiei. Profilul constitutional al TJUE vine analizat pe larg in cea de-a patra parte a tezei ¿TJUE ¿ Constitutionalis Ductu¿. In aceasta parte, cercetarea academica a fost centrata pe similitudinile aspectelor definitorii ale TJUE cu cele ale Tribunalului Constitutional Spaniol si cu aspectele corespunzatoare Curtii Constitutionale a Romaniei. Cu toate acestea, in aceasta parte am insistat in caracterul TJUE care naste dintr-un Tratat international si am analizat succint aspectele definitorii ale Tribunalelor internatioanle pentru a vedea daca nu cumva exista o mai mare coerenta intre TJUE si aceastea decat intre TJUE si Tribunalele Constitutionale nationale. Am considerat ca fiind de o importanta absoluta redactarea unui capitol dedicat analizarii TJUE in calitate de garant al drepturilor fundamentale la nivelul UE si am tratat de asemenea relatia triangulara la nivel juridic: Tribunale Constitutionale nationale - TJUE ¿ Tribunalul European al Drepturilor Omului. Cea de-a cincea parte a tezei nostre este redactata in limba engleza, fiind un scurt rezumat al cercetarii academice desfasurate la Universitatea din Edinburgh, Scotia, sub indrumarea profesorului Neil Walker. Redactarea acestei parti in limba engleza, ca fiind una dintre limblie UE, se considera a fi un aspect sine qua non in ceea ce priveste obtinerea titlului de Doctor cu Mentinuea Europeana. Sfarsim prin a sublinia, asa cum cititorul nostru poate observa, ca cercetarea noastra academica a constat in redactarea unei lucrari descriptive, centrandu-ne pe dezbaterea academica care de-a lungul anilor a avut ca obiectiv incercarea de a intelege si de a gasii o lógica in expresiile folosite de catre TJUE cu privire la Tratatele Constitutive pe care le-a denominat ¿Constitutie¿, asa cum in captarea mesajului pe care probabil TJUE a dorit sa-l transmita. In acest sens, s-au cautat similitudini intre Tratatele Constitutive ale UE si Constitutiile Statelor membre, si de asemenea s-au cautat similitudini intre rolul jucat de TJUE si Tribunalele Constitutionale nationale. In ceea ce ne priveste, consideram ca TJUE indiferent de faptul ca poate fi dotat de unul sau mai multe aspecte specifice Curtilor Constitutionale nationale, este dotat de asemenea de aspecte specifice Tribunalelor internationale si mai mult de atat de aspecte care se bucura de o absoluta originalitate ceea ce face ca TJUE sa fIe UNIC.